Jurnalul de duminica (Jurnalul National): Romeo Niram, un Roman la Curtea Regelui Spaniei

Un român în Garda Regală a Spaniei de Oana Georgescu

Pictorul român Romeo Niram a fost desemnat să realizeze portretele Regelui Juan Carlos al Spaniei şi al Reginei Sofia, dar şi pe cele ale Prinţilor de Asturia – Felipe şi Letizia (moştenitorii Coroanei Spaniole). „Portrete care nu trebuiau să semene cu nici o altă imagine de până acum” – ne-a spus cel care a fost numit locotenent în Garda Reales Tercios a Regelui Spaniei, fiind pentru prima dată în istoria Monarhiei Spaniole când un străin este admis în Garda Regală.

 

Romeo Niram Jurnalul de Duminica (coperta)

Romeo Niram Jurnalul de Duminica (coperta)

Să fii român şi să faci parte dintr-un ordin cavaleresc vechi de peste 500 de ani, un grup de elită care are misiunea de a sprijini şi proteja Monarhia spaniolă sună ca-n filme. Pictorul Romeo Niram are 35 de ani, s-a născut în Bucureşti şi este absolvent al Secţiei de Pictură a Universităţii Nationale de Arte. După ce a creat şi a expus la Istanbul, Lisabona şi Madrid, în Israel sau în SUA şi după o serie de realizări în domeniul promovării artei şi culturii româneşti în Europa şi în lume a fost, iată, desemnat să realizeze portretele familiei regale a Spaniei. „Misiunea”  artistului este grea şi departe de a fi ca-n filme.

 

Romeo Niram Jurnalul de Duminica

Romeo Niram Jurnalul de Duminica

Onoare

În timpul liceului Romeo Niram a învăţat zile întregi în atelierul de pictură al maestrului Corneliu Baba, iar ca student a avut expoziţii de pictură în Bucureşti, Israel, Turcia şi Germania şi a realizat pictura murală a bisericii din comuna Urlaţi. Din 2001 s-a stabilit la Lisabona, a pictat peste 300 de lucrări şi a avut până acum 96 de expoziţii. Printre cele mai importante picturi ale sale se numără lucrările cuprinse în seria „Eseu despre luciditate” (2006), „Diario-Mircea Eliade-Ensayo” (2007) şi ciclurile „Brâncuşi E=mc2” care surprind apropierea între Constantin Brâncuşi şi Albert Einstein. Anul acesta, corelaţia dintre sculptura lui Brâncuşi şi fizica lui Einstein imaginată de Romeo au fost dezbătute la Tel Aviv în cadrul mesei rotunde intitulate „Artă şi fizică”, organizată de Asociaţia Culturală şi Artistică „New Vision”. Tot anul acesta, în martie, locotenent-colonelul Gărzii Regale spaniole Reales Tercios, Miguel Angel Galan Segovia a văzut câteva dintre lucrările pictorului român. „Am rămas impresionat de tablourile lui Romeo şi am ordonat subalternilor mei să cerceteze activitatea artistului român” – a declarat acesta. Ofiţerul l-a prezentat pe Romeo generalului Jose Manuel Fuentes Cabrera – preşedintele Gărzii Reales Tercios, care i-a propus artistului român să facă portretele Casei Regale. „Este o onoare pentru noi faptul că un artist de talia lui Romeo Niram face parte din  Gardă unde a fost admis nu numai pentru că a acceptat să picteze portretele prinţilor şi a Regelui şi Reginei, ci şi pentru remarcabilul efort pe care l-a făcut şi îl face pentru promovarea artei”.

Pentru tabloul intitulat simbolic „Poarta Sărutului din Asturia”, o pictură realizată în ulei pe pânză de mari dimensiuni (2×1.40 m) şi dăruit în septembrie Prinţilor de Asturia în cadrul unei ceremonii oficiale Garda Regală a Spaniei Reales Tercios a încheiat o poliţă de asigurare de aproape 60.000 de euro. „Tabloul este o operă de artă foarte valoroasă, de aceea ni s-a părut firesc ca beneficiarul poliţei să fie Romeo Niram, deoarece el a realizat tabloul” – a explicat locotenent-colonelul Miguel Angel Galan Segovia. Rama este o reproducere a „Porţii sărutului” de Constantin Brâncuşi realizată de artistul plastic român Bogdan Ater. Şi aceasta pentru că Romeo a dorit ca „Poarta Sărutului” a lui Brâncuşi să fie aşezată în Palatul Regal alături de operele realizate de nume cunoscute ale artei universale şi să fie „o îmbinare a celor două culturi, cea românească şi cea spaniolă, cu elemente din opera lui Salvador Dali”. „Este o onoare pentru garda Reales Tercios, prinţii ne-au anunţat oficial despre primirea tabloului realizat de Romeo Niram şi au mulţumit şi în scris pictorului. Peste 15 artişti din instituţia noastră, pictori şi sculptori,  au dorit de-a lungul anilor să ofere moştenitorilor tronului opere de artă, dar din nefericire, Casa Regală i-a refuzat” – a declarat locotenent-colonelul Miguel Angel Galán Segovia care este de părere că tabloul lui Romeo a fost acceptat, deoarece artistul a făcut o conexiune originală între operele lui Leonardo da Vinci, Dali şi Brâncuşi. „Operele din colecţia regală aparţin lui El Greco, Rubens, Caravaggio, Velázquez sau Goya şi sunt foarte puţine cele de artă contemporană. Este o mare responsabilitate găzduirea unei lucrări noi într-o colecţie ce va reprezenta Casa Regală şi peste generaţii.”

La 17 octombrie, reprezentanţii Gărzii Reales Tercios au organizat cea de a IX-a Ediţie a Reuniunii Oficiale cu Regele Juan Carlos I, eveniment care se desfăşoară anual într-un cadru solemn şi la care participă membrii instituţiei din toate zonele Spaniei. Artistul român a fost invitat de onoare şi a fost decorat de generalul Manuel Fuentes Cabrera care a motivat: „Romeo Niram a primit decoraţia pentru merite deosebite. Am dorit să îi acordăm această distincţie pentru tabloul realizat pentru Prinţii de Asturias şi pentru sprijinul altruist pe care ni l-a oferit”. Astfel, Romeo a devenit singurul străin din garda Reales Tercios şi unicul membru care a fost decorat la numai şase luni după ce a fost admis în „instituţie”. La eveniment, a fost prezent Căpitanul General Onorific al Gărzii Reales Tercios – Leandro Alfonso Luis de Bourbon Ruiz (unchiul regelui Juan Carlos I al Spaniei) care a declarat: „Am aflat despre activitatea lui Romeo Niram şi mi-a făcut plăcere să îl întâlnesc. Este primul român pe care l-am cunoscut”.

Traseul
„Când m-am hotărât să plec din ţară am ales Istanbul, unde am avut câteva  încercări nereuşite de a-mi expune lucrările, apoi m-am gândit la o capitală mai îndepărtată, dar în nici un caz Paris, Londra sau Berlin. Am ales Lisabona, pentru că, aşa cum spunea Brâncuşi, nu e greu să faci un lucru, ci să te afli în poziţia şi să ai capacitatea de a-l face. Mi-am spus că-mi va fi mai uşor. Aiurea! Am luat-o de la zero. Un zero absolut. Am stat 7 ani în Portugalia şi, după ce am semnat un contract de exclusivitate cu Mişcarea de Artă Contemporană şi cu cea mai mare Galerie de Artă din Lisabona a trebuit să plec”, descrie Romeo „traseul” său artistic. „Apoi am lansat o revistă numai despre artă şi fără pagini de publicitate, un produs unic în care am investit enorm. Muncă şi bani. După al şaptelea număr am cunoscut un argentinian, mare iubitor de artă, care mi-a cumpărat-o. Cu 1 euro. Dar am condiţionat să nu-i schimbe numele şi să nu aibă publicitate. A primit până acum patru premii pentru ea şi este considerată cea mai valoroasă publicaţie de artă din Europa. Plecând de la ideea şi succesul acestei reviste de artă, m-am gândit să depăşesc nivelul virtual şi să construiesc ceva concret. Aşa a apărut «Espacio Niram», o cafenea literară situată în centrul Madridului, lângă Opera de Stat, unde chiria e uriaşă, dar unde se întâmplă multe lucruri frumoase. Am avut expoziţii şi evenimente culturale dedicate Brâncuşi, Grigorescu şi Eliade… Lui Mircea Eliade i-am dedicat mai multe expoziţii după «Jurnalul» său, mai ales că eu consider că dacă maestrul nu ar fi fost în Portugalia la un moment dat, ar fi fost un artist oarecare! Am încercat să surprind trecerea de la românism la universalism, imaginând un eseu plastic inspirat din «Jurnalul» lui. La vernisajul expoziţiei a fost prezent şi Miguel Angel Galan Segovia locotenent-colonel din Garda Regală spaniolă Reales Tercios. I-au plăcut lucrările mele, am discutat, a apreciat mesajul expoziţiei, ne-am împrietenit şi a venit şi la a doua expoziţie «Brâncuşi=mc2» (ecuaţia lui Einstein simbolizează legătura între cei doi mari oameni, mari genii ale omenirii). Am continuat să ţinem legătura, la un moment dat colonelul mi-a propus să mă prezinte generalului, Preşedinte al Garzii Regale Real Tercios care ştia totul despre mine, şi mi-a propus să devin locotenent şi să fiu artistul care va realiza portretele Familiei Regale a Spaniei. Practic să surprind o imagine care nu mai exista şi nu mai apăruse nicăieri, nici măcar în presă! Am început cu portretele Prinţului Felipe şi soţiei sale, Letizia,  pe care le-am dăruit în septembrie, iar în octombrie am «predate» portretele Regelui Juan Carlos al Spaniei şi al Reginei Sofia”.

Romeo Niram Jurnalul de Duminica

Romeo Niram Jurnalul de Duminica

Şansă
Romeo Niram îşi aduce aminte de prima întrevedere cu Prinţii Felipe şi Letiţia: „Aveam 20 de minute la dispoziţie să le schiţez chipurile în cărbune. Mi-au trebuit 40 de minute. Nu mai ştiu ce am vorbit, eram stresat – nu sunt nici un pictor foarte rapid, dar trebuia să obţin o imagine cât mai autentică pentru a executa tabloul în ulei de dimensiuni 2m/1m. Pe Prinţul Felipe l-am pictat în uniforma de comandant suprem al armatei, aceeaşi pe care a purtat-o la nunta cu Letiţia, iar la ea m-am inspirat din tabloul Madonnei de Leonardo da Vinci. Am ţinut ca rama tabloului să fie copia fidelă a Porţii Sărutului a lui Brâncuşi realizată de prietenul meu, artistul Bogdan Ater. Tablourile fac deja parte din colecţiile Casei Regale”. „Unul dintre cei mai importanţi proprietari de galerii de artă din Spania va susţine cea de-a XI-a conferinţă despre Constantin Brâncuşi” – ne-a spus Romeo mândru. „L-am făcut să-l descopere pe marele artist în 2007, atunci când am comemorat 50 de ani de la moartea maestrului. Doar aşa ne putem ridica la nivelul lor, să-i facem să descopere artiştii români, talentul şi arta lor. Criticii de artă au concluzionat că, dacă Grigorescu ar fi trăit în Franţa, iar Renoir în România, astăzi Grigorescu ar fi fost Renoir şi invers. Asta au spus-o spaniolii, nu românii. Şi, cum spunea Eliade, sunt sigur că noi putem cuceri Europa prin Cultură. Iubesc România şi tot ce e românesc!”, încheie Romeo, subliniind cu umor: „Sincer, nici astăzi nu ştiu ce înseamnă să fac parte din Garda Regală Reales Tercios, dar ştiu că am două privilegii – nu am fost obligat să mă tund şi nu mă mai opreşte Poliţia. Sau, dacă mă opresc, poliţiştii mă salută!”.

Primul Institut Cultural privat

În 2004 Romeo Niram a lansat la Institutul Camőes primul ziar de cultură, bilingv, destinat românilor şi portughezilor – „Diaspora Româna şi Moldavă”. Primul număr a fost dedicat lui Mihai Eminescu şi a conţinut „Luceafărul” tradus în portugheză, eseuri de Andrei Pleşu, Simion Doru Cristea, Dan Caragea, José Preto, traduceri din Mircea Eliade, Dumitru Stăniloae, Nicolae Steinhardt, articole dedicate marilor oameni de cultură români. În 2005, a fondat publicaţia „La Ortodoxia Latina” şi revista „Niram Art”, dedicată promovării artei româneşti în contextul european. În 2006, revista a primit premiul pentru cea mai bună publicaţie de artă din Portugalia. În februarie 2009 a avut loc la Madrid prima ediţie a Premiilor „Niram Art” care au recompensat poezia românească. „Premiile vor fi acordate anual, urmând ca ele să recompenseze şi activitatea de valoare din pictură, fotografie, jurnalism cultural”, spune Romeo. „O Românie fără clişee”… Este motto-ul Institutului Cultural pe care a vrut să-l pornească în Portugalia, la Lisabona. S-a chinuit aproape trei ani, n-a reuşit, dar iată că Romeo îşi va vedea visul împlinit la Madrid: „Cel mai important pentru mine şi prietenii mei este că în ianuarie 2010 vom deschide la Madrid primul Institut Cultural privat din Spania, cu 14 departamente, opt conduse de spanioli şi şase de români, deschis şapte zile din şapte, 24 de ore din 24. Institutul nu va funcţiona pe sprijin, ajutoare şi pe cereri de finanţare, se va autofinanţa, iar Casa Regală va asigura 70% din imagine, promovare, lobby. În susţinerea necondiţionată a acestui proiect sunt implicate Casa Regală spaniolă şi numeroase Fundaţii Culturale din Spania. Acest Institut de Cultură nu va fi niciodată închis!”. Reprezentanţii Casei Regale se vor ocupa de artiştii români şi străini care vor expune pentru că, după spusele lui Romeo, „singura şansă pentru orice artist român, oricât de talentat, este să existe un… spaniol care să îl promoveze!”.

Anunțuri