Românismul lui Brâncuşi în Portugalia de Andra Motreanu

Cultura  e cel mai bun mesager al unei civilizaţii, neam sau individ. Ea reuşeşte să dărâme graniţele. Şi atunci de ce nu ne gestionăm resursele spre a face cunoscut ce avem mai bun şi mai frumos?  Din neputinţă sau  delăsare,  din ignoranţă…  uităm că avem creaţii  de geniu cu care să derulăm în faţa Europei. Iar Brâncuşi  este unul dintre cei care îşi află seva oriunde, indiferent de limbă, consumerism sau dezvoltare economică.

După 50 de ani de la moarte, recunoaşterea lui Brâncuşi este centrifugată în toate spaţiile în care ochiul mai are resurse spre a se întoarce la creaţia care dă orice formă ideii. Şi  nu e vorba de ideea secundară, aceea pentru care ne folosim noi ca privitori funcţia  imaginativă, ci ideea supremă, baza însăşi a obiectului în sine. Brâncuşi e redescoperit dincolo de timp, individualism, ori cultură şi le aduce pe toate acestea la un numitor comun.

De aceea,  Brâncuşi e un translator absolut al culturii, al formei şi cugetului. Chiar dacă ne aflăm în era McDonald şi Coca-Cola, când industria advertising-ului  dirijează şi produsul artistic, Brâncuşi rămâne la fel de surprinzător, simplu şi autentic. Brâncuşi nu are ce recupera în artificialitate, el transmite fără a conceptualiza prea  mult,  iar  prin sculptura sa  obiectul se  descoperă,  îşi  arata miezul, esenţa sa de altfel.

Artisticitatea   lui   Brâncuşi   nu   trebuie   dezbătuta,   ci avansată căutarii oricărui individ capabil să înţeleagă,  să recepteze. Filosofia pe care Brâncuşi o atinge  prin tăietura în piatră şi lemn aminteşte de vârtoşenia spiritului; artistul nu cere analize, nu aruncă cu încropiri de dizertaţii care să-i sporească meritele, doar lasă ca “Masa  tăcerii”, ”Coloana infinitului” să-şi glăsuiască povestea neîntreruptă  de  zumzetul postmodernităţii.   E  ceva   primitiv  şi seducător în încrustarea directă, şi pentru a gusta sunt îndreptăţite consideraţiile lui Serge Fauchereau: “El a fost şi a rămas toată viaţa sa un ţăran din Carpaţi.”

Aşadar,  când  îl  priveşti  pe  Brâncuşi, nu  te  înarma  cu prejudecăţi, spirit critic, ori o îngrămădeală de ideologii abstracte, priveşte-l simplu ca om, priveşte-l de la nivelul staturii tale, pentru că ţi se va apleca şi-ţi va arăta esenţa lucrului, ca un bun cunoscător al oricărui suflet,  chiar  şi acolo unde te-ai gândi că materia are spirit.

La Biblioteca Orlando Ribeiro din Lisabona, în cadrul evenimentului de comemorare a lui Constantin  Brâncuşi, vraja artistului a fost readusă portughezilor şi comunităţii române din Portugalia  ca  o  reamintire  a   creaţiei   de  geniu.  Iniţiativa pictorului Romeo  Niram  de  a-l  recompune  pe  Brâncuşi  în Portugalia vine să facă dovada că acest „meştuşugar din Târgu Jiu” este suculent pentru orice identitate culturală. Lucru ilustrat şi   de   Álvaro   Lobato   de   Faria,   directorul   coordonator   şi fondatorul Mişcării de Artă Contemporană (MAC,  Lisabona), care a calificat actul drept „prestigioasă  iniţiativă” ce „ne va îmbogăţi sub aspect cultural şi didactic”, evenimentul organizat de Romeo Niram  deschide  porţile  spre cunoaşterea românismului  lui Brâncuşi în spaţiul portughez contemporan, fără ca opera sa să rişte a-şi pierde în această abordare substanţa. Pentru a reînvia epoca sculptorului, Álvaro Lobato de  Faria a susţinut un discurs asupra celor mai importante etape din viaţa şi opera care au făcut ca românitatea  artistică să ajungă stindard chiar şi al culturii pariziene. În tot acest timp, prelegerea a fost însoţită  de o proiecţie  de  imagini cu şi despre cine a fost acest ţăran-creator.

Se  pune  la  un  moment  dat  problema  dacă  oare creaţia românească poate fi exportată şi ce ar avea ea de spus. Iată că o emblema ca Brâncuşi e un exemplu bun  spre a face cunoscut creatorul român, genial şi plin de  forţă, cel care poate zgudui vremurile şi mentalitatile. Numai că pentru aceasta e nevoie de bunavoinţa  românilor, a celor plecaţi  în străinăte, de a vorbi despre Brâncuşi…. despre România, aşa cum acesta a făcut-o de câte ori avea prilejul.

Anunțuri